Conducerea unui vehicul sub influența drogurilor – soluții posibile pentru fapte comise înainte de 31 mai 2024 – Amânarea aplicării pedepsei – Păstrarea permisului de conducere

Modificările legislative privind conducerea autovehiculelor sub influență introduse la începutul verii (31 mai 2024), caracterizate prin înăsprirea sancțiunilor, au generat numeroase necunoscute în rândul șoferilor care se confruntă cu astfel de situații, cu atât mai mult cu cât în urma unor evenimente tragice recente, au fost sporite acțiunile de depistare și sancționare a șoferilor care conduc sub influența drogurilor.

Similar Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 25 din 27.01.2025 a stabilit că în cazul infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive (art. 336 alin. (2) C. pen.), pentru realizarea condiției esențiale atașată elementului material al laturii obiective, aceea că inculpatul să se fi aflat sub influența unor substanțe psihoactive, este necesar să se constate atât prezența în probelor biologice a substanței psihoactive, cât și aptitudinea de a putea determina afectarea capacității de a conduce a autorului faptei.

Cu alte cuvinte, pentru ca o persoană să răspundă penal, în prezent, trebuie să fie îndeplinite 2 condiții:

  • Să fie detectată substanța psihoactivă în probele de sânge;
  • Substanța depistată să determine capacitatea de a conduce a autorului faptei;

Este deosebit de important că aceste schimbări privesc doar faptele comise după data de 31 mai 2024.

Ce se întâmplă însă cu faptele de conducere sub influență săvârșite înainte de data de 31 mai 2024 și care sunt în curs de soluționare?

Similar conducerii unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice, Codul penal sancționează cu pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi și conducerea vehiculelor de către șoferii aflați sub influența substanțelor psihoactive (droguri).

Noțiunea de substanțe psihoactive vizează atât drogurile clasice, cannabisul (THC/marijuana), cocaina, amfetaminele, dar și alți compuși sintetici, cum ar fi așa numitele droguri etnobotanice și chiar substanțe conținute în medicamente uzuale, care sunt detectate în urma drugtestului.

Detectarea în trafic a șoferilor aflați sub influența drogurilor se efectuează prin testarea acestora – DRUGTEST – și ulterior prin prelevarea unei probe de sânge si a unei probe de urina la INML sau Serviciile de medicină legală județene. Este important de reținut că substanțele psihoactive pot fi detectate în organism și la câteva zile de la consum, iar fapta de conducere sub influența drogurilor există indiferent de cantitatea de substanță depistată.

După recoltarea probelor biologice, șoferului i se va întocmi un dosar de urmărire penală pentru săvârșirea infracțiuni de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, și i se va reține permisul de conducere pe toată durata procesului penal.

Pedeapsa prevăzută de Codul penal pentru această infracțiune este închisoarea de la 1 la 5 ani, însă, în concret, pedeapsa stabilita și modalitatea de executare vor depinde de o serie de elemente, cum ar fi: valoarea rezultatelor probelor biologice, concluziile Expertizei medico-legale (în cazul în care s-a dispus efectuare ei), atitudinea și comportamentul persoanei în cauză, gradul de colaborare cu organele de cercetare penală și circumstanțele personale ale celui cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența drogurilor.

Asistența unui avocat încă din fazele incipiente ale urmăririi penale poate să asigure o soluție favorabilă inculpatului, cum ar fi amânarea aplicării pedepsei pentru infracțiunile astfel comise înainte de intrarea în vigoare a noii Legi 172/2024 din 31 mai 2024 prin care a fost modificat prezentul articol.

În cele ce urmează ne propunem să lămurim aceste neclarități, care cu siguranță sunt de actualitate pentru șoferi, și să oferim și o perspectivă cu privire la soluțiile la care șoferii se pot aștepta.

Cu titlu de exemplu, vă prezentăm o speță de dată recentă, în care instanța penală a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru pedeapsa închisorii de 8 luni pentru o faptă săvârșită la data de 17.02.2022, stabilită pentru o infracțiune de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor stupefiante, faptă prevăzută și pedepsită de art. 336 alin. (2)  C. pen. și în care nu a interzis inculpatului dreptul de a conduce pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, acesta păstrându-și permisul de conducere.

Prin Sentința din data de 06.05.2024, Judecătoria Sectorului 1 București, în calitate de primă instanță a condamnat pe inculpat la 8 luni de închisoare, a amânat aplicarea pedepsei pe un termen de 2 ani, calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii și a obligat inculpatul să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 85 alin.(1) lit. a)-e) C. pen.

În fapt s-a reținut că la data de 17.02.2022, în jurul orei 00:40, în timp ce conducea autoturismul în sectorul 1 al Mun. București, în timpul unui control al poliției, inculpatul a fost testat Drug Test și a fost depistat pozitiv pentru consum de substanțe psihoactive. Potrivit Buletinului de analiză toxicologică și a Raportului de expertiză medico-legală întocmite efectuate în cauză a rezultat că inculpatul se afla sub influența substanțelor psihoactive și acestea i-au afectat negativ capacitatea de conducere a autovehiculelor.

Pentru a hotărî în sensul arătat anterior, prima instanță a reținut că:

„(…) ținând cont de faptul că, pedeapsa prin cuantumul său, dar și prin individualizarea modalităților de executare, trebuie să răspundă atât scopului preventiv, dar și funcțiilor de constrângere și de exemplaritate, atât specială față de inculpat, dar și generală, față de toți membrii societății, care trebuie să cunoască efectele juridice ale comiterii unor astfel de fapte, instanța apreciază că în cauză nu este suficientă aplicarea unei pedepse cu amenda, raportat atât la ora la care inculpatul a condus și la comportamentul acestuia, cât și la faptul că acesta nu și-a pus probleme cu privire la faptul că ar putea fi prins de organele de poliție sau că ar putea produce un eveniment rutier. Fapta inculpatului ar fi putut avea urmări dintre cele mai grave pentru viața, sănătatea sau integritatea corporală a celorlalți participanți la trafic.

Cât privește natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, instanța va avea în vedere faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind la primul contact cu legea penală, însă în ceea ce privește antecedența contravențională se constată că a fost sancționat contravențional de 5 ori în decurs de 9 luni, încălcând dispozițiile legale ce reglementează circulația pe drumurile publice.

În continuare, din analiza înscrisurilor în circumstanțiere atașate dosarului penal, instanța ajunge la concluzia că inculpatul este o persoană tânără, având vârsta de 29 de ani, având caracterizări favorabile din partea angajatorilor.

Aceste aspecte conduc la concluzia că este o persoană bine integrată în societate ce urmărește să se dezvolte din punct de vedere profesional, comiterea infracțiunii reprezentând un incident izolat în viața acestuia.

În altă ordine de idei, instanța apreciază că deși acest eveniment reprezintă un incident izolat în viața inculpatului, conduita acestuia pe viitor trebuie să fie una ireproșabilă prin raportare la respectarea dispozițiilor legale, iar pedeapsa ce-i va fi stabilită trebuie să constituie un puternic semnal de alarmă.

În ceea ce privește felul și cuantumul pedepsei, instanța apreciază că amenda penală nu este suficientă pentru reeducarea inculpatului și pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, numai pedeapsa închisorii putând atinge scopurile prevăzute de lege.

Cât privește modalitatea de individualizare a formei de executare a pedepsei, instanța apreciază că inculpatul prezintă aptitudinea de a se îndrepta chiar fără aplicarea pedepsei, avându-se în vedere în acest sens, elementele obiective și subiective ale cauzei, gravitatea faptei, acesta neavând antecedente penale, mediul în care trăiește și modul acestuia de comportare în societate, inculpatul prezentând aptitudinea subiectivă de a se corija, de a adopta o conduită de respectare a normelor penale, scopul educativ preventiv al sancțiunii penale stabilite putând fi atins în condițiile în care este amânată aplicarea acesteia în conformitate cu art. 83 C. pen.

Prin urmare, instanța consideră că această modalitate de individualizare este aptă să atragă atenția inculpatului în vederea respectării normelor legale, iar circumstanțele personale ale sale, din cuprinsul înscrisurilor în circumstanțiere rezultând faptul că este o persoană integrată în societate, sunt apte să convingă instanța că nu va mai comite alte infracțiuni.”

 

În concluzie, pentru fapte în curs de judecată, săvârșite înainte de 31 mai 2024, conducătorii auto  mai pot să primească soluții de amânare a aplicării pedepsei, în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei spețe în parte, dar în special în funcție de circumstanțele personale ale celui în cauză, respectiv nivelul de educație, locul de muncă și pregătirea profesională, obligațiile și responsabilitățile familiale, precum și comportamentul în societate.